Navigatia cu vele

« Manevra panzelor pe apa formeaza ochiul, sangele rece, stapaneste nervii, dezvolta curajul, spiritul de initiativa pentru decizii prompte, da fiintei omenesti putinta de a conduce. » Jean BART

Navigatia cu vele
I. Designul (Proiectarea) yachturilor de croaziera
In zilele noastre, datorita dezvoltarii industriale a productiei de serie, multe yachturi arata aproape la fel. Un yacht modern, tipic, are greement bermudian, chila scurta, o cârma in forma de spada, libera sau montata pe un pinten. Aceasta configuratie provine de la yachturile de curse si este foarte eficienta, mai ales la aliurile cu vântul inaintea traversului. Pentru croaziera nu este insa necesara neaparat o astfel de configuratie, fiind folosite multe alte sisteme de greement si forme de chila.
Nimic nu dezvolta mai multa pasiune ca discutiile purtate de specialisti asupra meritelor, relativ la forma chilei sau a greementului. Preoponentii designului traditional sustin ca numai o chila lunga sau oceanica, cum i se mai spune la noi, este potrivita pentru o croaziera de larg, iar unii dintre acestia argumenteaza ca aceasta chila trebuie sa fie insotita si de un greement tip gaf, pentru rezultate mai bune. In fapt, chilele si greementele traditionale s-au dezvoltat functie de materialele pe care constructorii le-au avut la dispozitie. Noile materiale si tehnici de constructie ofera un alt design si metode de constructie, asa ca numai incercând o varietate mare de tipuri de barci, va puteti forma propria judecata despre tipurile de greement sau chile.

I.1. Tipuri de chile
Chila s-a dezvoltat si diversificat in decursul anilor. Cele mai moderne yachturi se construiesc acum pe variatiuni ale chilei scurte, dar si alte tipuri de chila fiind in productie.
Indiferent de aranjament, chila are doua ratiuni: a) sa se opuna derivei si b) sa mareasca stabilitatea.
Pescajul (adâncimea chilei) este deoseori un considerent important. Multe yachturi de croaziera au chila cu adâncimea de 2 m sau mai mult.

Chila scurta
Este o piesa profilata hidrodinamic si lestata. Poate fi terminata cu bulb sau aripi, concentrând astfel greutatea cât mai jos posibil. Asigura calitati manevriere deosebite.

Chila dubla
Proiectata in special pentru a putea sa se aseze usor pe uscat, in special in apele cu maree. Este mai putin eficienta decât chila scurta, dar naviga confortabil in ape putin adânci.

Chila lunga
Asigura o rezistenta superioara a corpului si o mare stabilitate. Este insa deficitara la capitolul manevralitate. Astazi se foloseste numai la yachtingurile de croaziera cu deplasament mare.

Este de retinut faptul ca, astazi, in special pentru yachturile de curse, forma chilei este si mai diversificata putând fi chiar actionata pentru a se deplasa intr-un bord sau altul, sau functionând in tandem etc.

I.2. Tipuri de greement
Un greement este caracterizat de tipul velei principale (mari) si de numarul de arbori precum si de velele din prova pe care le poarta. Yachtingurile vechi aveau adesea doi arbori si vele trapezoidale, fiind cea mai usoara cale de a manevra o velatura mare. Dezvoltarea materialelor pentru constructia velelor si a arborelui a impus, facându-l cel mai popular, un singur caterg cu vele bermudiene.

Slupul (Sloop)
Este cel mai comun si simplu greement. Are un singur arbore, o vela mare timp bermudian sau gaf si o singura vela in prova.

Cuterul
Greementul ori cuter ramâne aproape popular, in special pentru croazierele de lunga distanta. El are un singur arbore, dar poarta doua vele in prova, fiecare pe câte un strai, in scopul reducerii dimensiunii lor si facându-le astfel mai manevrabile. Un cuter poate avea o vela mare de tip bermudian (triunghiulara) sau gaf (trapezoidala).

Barci cu doua catarge
Barcile cu mai mult decât un catarg nu sunt atât de comune astazi. Dar greementul in checi (ketch) sau ioul (yawl), poate fi vazut la barci mai vechi cu lungimea mai mare de 11 m. In ambele aranjamente, checi sau ioul, arborele din pupa este asezat la o distanta oarecare in spatele arborelui principal. Checiul are acest al doilea arbore mai inspre prova, inaintea instalatiei de guvernare. Sonerul (shooner) este un alt tip de yacht cu doi arbori. La acesta, arborele principal este asezat inspre pupa, iar al doilea in fata acestuia, inspre prova.

Vela mare de tip bermudian
Aceasta vela are trei laturi. Este de departe cea mai comuna vela mare, pe barcile moderne de toate dimensiunile.

Vela mare (randa) de tip gaf
O vela gaf trapezoidala se aseaza pe un arbore, comparativ cu vela bermudiana, mai scurta, cu un ghiu la marginea de cadere si un pic la partea superioara.

Slup bermudian
Aceasta are o ronda triunghiulara si o singura vela in prova, tot triunghiulara, cu o suprafata mai mare cu 28-30% decât vela mare si care se numeste genovez.

Cuter bermudian
Aceasta are doua sau mai multe vele triunghiulare in prova, fiecare pe câte un strai propriu. Vela interioara poarta numele de trinchetin, iar cea exterioara de foc (.………)

Ioul bermudian
Este caracterizat printr-un al doilea arbore mai mic, numit artimon, asezat in spatele postului de cârma. Poate avea mai multe vele de prova.

Checi bermudian
Spre deosebire de ioul, arborele artimon este plasat in fata postului de cârma.

Gaf suner (Gaff Shooner)
Pe un suner, arborele principal este artimonul plasat in spatele trinchetului. Gaf sunerul are velele mari trapezoidale.

I.4. Arborada si velatura
Cu toate ca arborada slupului bermudian este o arborada standard pentru o gama larga de constructii, mai exista alte numeroase variante folosite in concordanta cu scopul propus si nivelul de performanta al yachtului. Numarul de vele, pentru un slup modern este relativ limitat, dar toate au obligatoriu o vela mare si o vela triunghiulara de prova.

I.4.1. Arborada
Cele mai moderne yachturi sunt proiectate cu un singur arbore, sub forma de slup bermudian si are in componenta o vela mare si o vela triunghiulara in prova, eficiente pentru toate aliurile cu vânturile dinspre traversa spre prova. Are, de asemenea, un spinacher destinat vânturilor dinapoia traversului si pupa.
Arborele este sustinut in pozitie verticala cu ajutorul unor sârme (parâme metalice), denumite sarturi pentru sustinerea in plan transversal si straiuri pentru planul longitudinal. Daca, in general, straiul prova porneste din vârful catargului spre prova (greement complet), exista si cazuri când acesta porneste dintr-un loc situat mai jos de vârf, caz in care greementul se numeste fractionat. Aceasta dispunere a straiului prova conduce la micsorarea curburii arborelui si ajuta la intinderea velei mari, in special la vânturi mai puternice. In acelasi timp, micsorarea velei din prova o face mai usor de manevrat.

Balansina. Porneste din capatul ghiului, trece printr-un rai la capelatura catargului si apoi coboara pe lânga catarg la un tachet. Serveste la mentinerea in pozitie a ghiului, atunci când vela mare este coborâta.
Palancul ghiului. Este o manevra mobila formata dintr-un palanc (sistem de scripeti) montat cu capatul fix la baza catargului, iar cu celalalt capat legat de ghiu, intr-o pozitie de aproximativ 45º. Serveste la mentinerea ghiului in pozitie, in special la aliurile portante (cele dinspre travers spre prova) când exista tendinta de ridicare a acestuia. La yachturile moderne, palancul a fost inlocuit cu un cilindru hidraulic.
Ghiul. Bara orizontala, atasata de catarg printr-un sistem de balama, care permite rotatie in plan orizontal, cât si vertical.
Palancul scotei ghiului care controleaza unghiul velei mari.
Capelatura catargului. Piesa metalica prevazuta cu diferite dispozitive de prindere a parâmelor de sustinere, raiuri, precum si suporti pentru aparatura ce se monteaza in acest loc, precum ar fi girueta pentru determinarea directiei si vitezei vântului, antena radio sau/si luminile de pozitie.
Strai. Serveste pentru prinderea catargului si asigurarea lui in plan longitudinal.
Sart superior. Asigura stabilitatea catargului in plan transversal, porneste din punte, trece prin capatul crucetei superioare si se termina in vârf la capelatura.
Cruceta. Serveste la intinderea sarturilor si micsorarea lungimii de flambaj a catargului.
Sart inferior. Se pozitioneaza la puntea inferioara a catargului.
Pian. Dispozitiv cu raiuri, care organizeaza trecerea parâmelor din plan vertical, de pe catarg, in plan orizontal catre vinciuri.
Intinzator (cheie) de sart. Fiting cu ajutorul caruia se tensioneaza sarturile si straiurile.
Chila. Parte a corpului care se opune derivei si mareste stabilitatea, inclusiv prin coborârea centrului de greutate.
Elice
Cârma

I.4.2. Velele
Garderoba. Numarul de vele necesar la bord, depinde de marimea ambarcatiunii si de tipul de navigatie practicat. Cu cât vom fi mai ambitiosi in alegerea regimului de navigatie, cu atât ne vor trebui mai multe vele.
De vreme ce exista o sumedenie de greemente, vor exista si tot felul de vele, care pot fi utilizate in diferite grade si servicii, dar fara indoiala o garderoba minima trebuie sa arate cam asa:
• Pentru promenada, pescuit: o vela mare (randa) si un foc sau rolfoc
• Pentru navigatie costiera: o vela mare, un foc genovez, un foc mic. Daca este posibil un spinacher si o vela mare de tip … … (vela suedeza)
• Pentru navigatie de larg: o vela mare, o vela suedeza, un spinecher, un foc genovez, un foc trinchetin si un foc de furtuna

I.4.2.1. Confectionarea velelor
Tesaturile folosite pentru confectionaea velelor trebuie sa fie rezistente si de o mare stabilitate a formelor.
Rezistenta tesaturii se alege in functie de marimea velei si destinatia ei. Astfel vom utiliza tesaturi mai grele pentru vele de vânt puternic, fata de tesaturile pentru vele de vânt slab. Rezistenta tesaturilor se determina in raport cu greutatea pe m2 de tesatura.
Tesaturile din fibre polyamidice sau nylon, rezistente si elastice, se folosesc pentru velele si vânturile de pupa sau mare larg (spinacher sau genacher).
Aceste vele sunt foarte usoare si cântaresc intre 21 si 80 gr/m2.
Polyesterul este folosit pentru restul velelor, greutatea sa specifica intre 80 si 450 gr/m2 gasindu-se sub diferite denumiri, cunoscuta in general dupa tara de origine, Dacron, Terylen, Terital etc.
Prin urmare, din cele de mai sus, rezulta ca pentru vânturi puternice vom folosi tesaturi dense, neapretate. Velele din tesaturi usoare si apretate vor fi folosite la vânturi slabe si moderate.
Daca avem posibilitatea, este bine sa ne alegem velele si in functie de aceste optiuni.

I.4.2.2. Croiala si asamblarea
Velele se confectioneaza din fâsii de diferite forme numite „ferte”, impreunate prin diferite itpuri de cusaturi executate manual (mai bine, dar mai scump) sau cu masina.
Ca elemente esentiale ale unei vele triunghiulare (cel mai des folosite) vom distinge:
• Cele trei colturi, care se realizeaza cu ocheti si ranforsarea suplimentara a velei in aceasta zona. Colturile poarta denumirea de colt de mura, colt de funga si colt de scota si sunt deservite de manevre mobile cu aceeasi denumire.
• Cele trei margini, dupa caz, de invergare, de intinsura si margine de cadere, care se realizeaza, de asemenea, in mai multe feluri, fiind intarite de obicei cu grandei, care pot fi din parâma vegetala sau sârma.
• Ranforsarile si balenele, realizate in zone puternic solicitate, in scopul maririi rezistentei si a rigiditatii.
Forma velelor, care se realizeaza printr-o croire corespunzatoare, trebuie sa mai asigure:
• o curbura oarecare, deoarece o vela plata nu realizeaza o scurgere corecta a fileurilor de aer
• conservarea acestei forme, in timpul eforturilor suportate din presiunea vantului
Dispunerea fertelor pentru realizarea unei vele se poate face in diferite moduri, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale.

Moduri de realizare a fertelor

I.4.2.3 Uzura si repararea velelor
Pentru a conserva velele pentru o perioada lunga de timp, trebuie sa evitam rosaturile in punctele sensibile, unde vela se poate freca de sarturi, crucete etc., invelind aceaste locuri in plastic sau cauciuc.
Trebuie acordata atentie, de asemenea, in evitarea impiedicarii velei in anumite puncte, la ridicarea ei. In fine, sa nu uitam, ca expunerea fara folos la soare le supune unei uzuri pronuntate datorita actiunii razelor ultraviolete, chiar daca sunt protejate, initial, prin apret.

Spalarea si stocarea
Cu toate ca velele realizate din tesatura de fibre sintetice sunt imputrescibile, trebuie sa le spalam si stocam cu oarecare precautiune.
O vela udata cu apa de mare, poate foarte bine sa stea rasucita o zi sau doua, dar trebuie facut tot posibilul pentru a fi uscata, altfel riscam sa-i apara puncte negre pe ea. Ele trebuie spalate cu apa dulce sub jet puternic, in caz contrar, cristalele de sare din apa de mare formeaza un abraziv. Nisipul are acelasi efect.
Velele se usuca suspendate sau intinse pe iarba. (Niciodata pe nisip, beton, asfalt.) Se va evita expunerea inutila la soare. Se pot usca si in ancora, suspendate la coltul de mura, dar numai in lipsa vantului.
Pentru a le depozita o perioada oarecare de timp, trebuie sa le depozitam uscate intr-un loc sanatos, ferite de lumina.

Refacerea unei cusaturi
Din primele momente când observam ca o cusatura se lasa, ea trebuie reparata. Reparatia este facila când cusatura s-a desfacut pe o lungime mica si foarte delicata când fertele au inceput sa fluture. In functie de greutatea tesaturii, putem realiza o coasere in zig-zag, cu o masina de cusut casnica. Acest lucru este posibil pâna la o greutate de 300 gr/m2. Peste aceasta greutate, cât si in general trebuie sa avem la bord, pentru coaserea cu mâna, ace de vela, fir de bumbac etc.

I.4.2.4 Velatura slupului bermudian
Yachtul de croaziera, standard, slup great bermudian, are o vela mare (sau randa) care poate fi tertarolata, potrivit cu crestera fortei vântului. De asemenea, fiecare are o gama de vele de prova (focuri) pentru acoperirea unei game largi de forte de vânt, sau un sistem de rulare a velei care permite reducerea suprafetei acesteia pe masura intensificarii vântului.
Slupul bermudian nu este eficient pentru vânturile cu aliura dinspre pupa, de aceea multe folosesc un spinecher sau un genecher pentru vânturile slabe sau moderate dinspre pupa.

Vela mare
Vela mare este vela cea mai puternic solicitata pe un yacht de croaziera. Ea trebuie sa fie solida, dar nu prea grea, pentru a putea servi atât pentru vânturi usoare, cât si pentru vânturi tari, caz in care suprafata ei se reduce prin tertarolare.
Cele mai multe vele au trei linii de tertarole pentru reducerea graduala a suprafetei lor, functie de taria vântului.
Mentionam si existenta sistemelor de rolare a velei mari, fie pe catarg, fie pe ghiu. Acest al doilea sistem este de preferat, deoarece, ca si in cazul tertarolarii, o data cu reducerea suprafetei velice se coboara si centrul velic, conducând la o crestere a stabilitatii yachtului.

Velele de prova
Echipamentul de rolare este un echipament foarte convenabil, dar când vela este strânsa partial, centrul velic se deplaseaza spre prova, producând greutati in mentinerea directiei, nava tinzând sa devina ardenta (?).
Din aceasta cauza, multi prefera sa foloseasca mai multe vele de prova pe care sa le schimbe intre ele, functie de forta vântului.
Velele de prova pot fi categorisite, in general, ca genovez si foc.
Genovezul este o vela mare, care se prelungeste peste catarg, având o suprafata cu 20-30% mai mare decât a velei mari, care, de obicei, matura puntea cu marginea de intinsura.
Focul este mai mic, nu depaseste catargul si, in mod uzual, are chei de prindere la capatul de fuga si cel de nura.
Un yacht tipic, care nu utilizeaza un sistem de rolare pentru genovez, va avea o garderoba compusa din: genovez pentru vânturi usoare, un foc de drum pentru conditii moderate, unul sau doua focuri mai mici pentru a fi utilizate când vântul se inteteste. Fiecare trebuie sa aiba un foc de furtuna. Acesta este obligatoriu si in cazul folosirii sistemului de rolare, caz in care se va folosi pe un strai separat, amovibil.

Garderoba de vele
Vela mare (oranj). Trebuie sa fie rezistenta pentru a acoperi toate vânturile
Genovez (roz). Pentru vânturi slabe sau moderate

Vela de capa (rosu). Inlocuieste vela mare in vânturile foarte puternice
Spinecher (verde). Serveste pentru marirea suprafetei velice la vânturile din pupa
Foc de drum (purpuriu). Pentru conditii de vânt moderat
Foc de drum nr. 2 (bleumarin). Folosit când vântul este prea puternic pentru focul de drum
Focul de furtuna (bleu). Necesar in conditii de vreme rea

5. Organizarea puntii

I.5. Puntea si zona cockpitului sunt parti ale yachtului destinate in special pentru manevrarea sa.

Organizarea puntii este variabila, dar cele mai multe yachturi au un aranjament similar. O data familiarizati cu o barca, veti putea foarte usor sa va descurcati cu oricare alta. In general, sunt doua feluri de organizari: una are cockpitul in pupa pe când cealalta il are central. Cockpitul de pupa este cel mai comun, in special pentru yachturile de croaziera mai mici de 12 m.

I.5.1. Puntea
Puntea prova, in fata catargului, este cea mai din fata parte a barcii si totodata cea mai expusa zona de lucru. In spatele catargului, cele mai multe barci de dimensiuni mici si medii au o cabina centrala, ridicata deasupra nivelului puntii, pentru a-i conferi o inaltime acceptabila si interior, pentru locuit.

Puntea laterala se gaseste in ambele borduri intre peretii cabinei (rafului) si marginea puntii. Aceasta punte laterala la barcile sub 10 m este strâmta si necesita atentie deosebita la deplasarea pe aceasta zona, mai ales ca tot aici sunt amplasate sinele pentru ghidarea raiului scotelor. Capatul terminal al sarturilor cu cheile de strângere se gasesc tot in aceasta zona.
Pe ambele parti ale puntii se gaseste balustrada formata din pontili verticali si sârme orizontale invelite in plastic, de care, de obicei, se leaga centurile in timpul lucrului pe punte.

I.5.2. Acoperisul rufului. Este, in genere, partea cea mai inalta din mijlocul barcii. Catargul este asezat pe acesta sau il traverseaza pâna la chila. Murele si alte manevre mobile trec dinspre catarg spre vinciurile din pupa, tot prin aceasta zona. Hublourile, ventilatoarele si trombele de vânt sunt amplasate tot aici. Un „tin-te bine” este fixat pe ambele borduri ale rufului, pentru a inlesni trecerea pe puntile laterale. Tambuchiul principal este pozitional in capatul dinspre pupa a acoperisului rufului, chiar din cockpit.

I.5.3. Cockpitul
Cockpitul este cea mai importanta zona de lucru a barcii, si totodata cel mai protejat din punct de vedere al securitatii loc de pe punte. Barca este directionata din cockpit prin intermediul echei cârmei, la yachturile mici, sau al timonei la cele mai mari. Este foarte important ca cockpitul sa fie autodrenant prin realizarea de drenuri pentru scurgerea apei in afara bordului. Multe yachturi de croaziera au in partea din fata a cockpitului o capota, pentru protejaea impotriva stropilor de apa si a asigura un adapost echipajului pe vreme rea.

I.5.4. Parti auxiliare

Compasul. Montat aici pe piedestalul timonei chiar in fata timonierului.
Sârme de balustrada. Doua astfel de sârme marginesc fiecare bord, pornind de la balconul prova sau balconul pupa, traversând pontilii de balustrada si asigura protectia pe punte.
Nara si tachet. Servind la trecera parâmelor de legare si fixarea lor prin luarea de volete.
Vinci. Vinciurile pentru manevrarea scotelor se gasesc montate in jurul cockpitului. Vinciul pentru fungi se gasesc montate pe ruf, la pupa acestuia de ambele parti ale tambuchiului.
Balconul prova. Este o constructie puternica din teava metalica, asezata chiar in prova, pentru a face zona mai securizata. Luminile de pozitie sunt atasate, de asemenea, tot aici.
Putul ancorei. Un lacas, autodrenant, asezat in prova, pentru strângerea cablului ancorei.
Sina de rulare. Un rai ajutabil, deplasabil pe sina, pentru scota focului sau genovezului. Este amplasat in ambele borduri.
Locuri de stocaj. Sub banchetele din cockpit se gasesc locuri de stocaj, etanse, care pot fi utilizate pentru vele, parâme etc.

6. Organizarea interioara
Vietuirea si confortul pe un yacht de croaziera este determinat de lungime, latimea si inaltimea bordului liber al acestuia. La yachturile sub 10 m, exista un spatiu destul de mic pentru altceva decât pentru un confort minim. La yachturile mari, exista cabine pentru mai multe paturi si mai mult lux. Cele mai multe interioare se bazeaza pe un aranjament care are o cabina separata in prova, un salon principal, un compartiment pentru toaleta, o bucatarie si masa de harti.

Confortul in port. Când va gânditi la aranjamentul interior al unui yacht de croaziera, luati in considerare ce tip de navigatie va planificati. Majoritatea yachturilor isi consuma timpul in porturi, asa ca designul lui interior este mai adecvat folosirii lor in port decât pe mare.

Confortul pe mare. Un bun interior, adecvat navigatiei pe mare, trebuie sa asigure confortul si securitatea prin prevederea multor locuri de tinere cu mâna, inclusiv cusete securizate pentru echipajul in afara cartului. Colturile trebuie sa fie in totalitate rotunjite pentru a provoca raniri. Bucataria trebuie sa fie bine asezata pentru a fi utilizata si asigurata impotriva ruliului. Suprafata destinata navigatorului trebuie sa fie bine ancorata pentru a permite activitatea acestuia in conditii bune.
Cele mai importante locuri sunt, prin urmare, locul de gatit si cel pentru navigatie. Ambele trebuie proiectate pentru a asigura securitatea pentru bucatar si navigator pe vreme rea, permitând accesul usor la orice echipament necesar. Bucataria trebuie prevazuta cu o chiuveta adânca si sa aiba un loc adecvat pentru prepararea mesei. Cuptorul trebuie prevazut cu suspensie cardanica, care sa-i permita sa ramâna in pozitie verticala in momentul inclinarii avei. Un element de fixare (inel cu surub) trebuie sa asigure bucatarul intr-o pozitie fixa.

Interior pentru navigatie de larg

Un interior tipic pentru un yacht de lungime medie, destinat navigatiei de larg, include o lunga zona de lucru pentru bucatarie si masa de navigatie, un salon confortabil si o cabina separata in prova. In fine, are doua paturi securizate.
Locul pentru navigatie cuprinde o masa de harti cu instrumentele necsare, aparatul de radio, precum si panoul electric.
Loc de depoziare pentru haine, haine impermeabile etc.
Toaleta, continând vasul wc, lavoarul si un dus.
Extinctor. Extinctorul din salon este depozitat intr-un loc usor accesibil si special dedicat.
Paturile de salon. Locurile de sezut, pe ambele borduri, pot fi folosite si ca paturi.
Masa de salon. O masa fixa cu marginile rabatabile si care are prevazut un locas pentru depozitarea sticlelor.
Cabina din prova. Are doua paturi single sau unul dublu, pentru utilizarea in porturi.
Polite prevazute pentru depozitare atât in cabina din prova, cât si in salon si spatiile de lucru.
Bucataria. O buna bucatarie pentru navigatia pe mare are un cuptor pe suspensie cardanica, locas sigure pentru alimente si un loc securizat pentru bucatar.
Antiruliu. Toate suprafetele orizontale trebuie sa aiba margini inalte pentru a opri caderea lucrurilor

aflate pe acestea. Colturile prevazute cu astfel de margini vor fi special realizate pentru a permite

curatarea.

0 Comments